Fotografie, viata si frumos

Claudia Sofron blog

Posts Tagged ‘liniste

Dependenta de natura

leave a comment »

E, de fapt, dependenta de viata, de frumos si de liniste. E despre dorul de acasa si de locurile dragi mie, de plimbarile pe malul Dunarii sau prin padurea din apropiere.

natura carcaliu 7

natura carcaliu 2

natura carcaliu 12

carcaliu natura

natura carcaliu 9natura carcaliu 10DSC_0281

dependenta de natura

natura carcaliu 14

natura carcaliu 21

natura carcaliu 22

padure Carcaliu

padure Carcaliu 2

padure Carcaliu 1

padure Carcaliu 4

Reclame

Written by claudiasofron

septembrie 22, 2013 at 4:15 pm

Cand cauti binele

leave a comment »

…il gasesti! Am fost in multe locuri care vorbesc in tacere, dar aici am simtit ca nu traiesc degeaba si ca sufletul meu e cat se poate de viu. Liniste si bine am vrut, asta am gasit!

E vorba de acea liniste din adancul meu, nu neaparat liniste exterioara. In haosul citadin care ne inconjoara ea se pierde si am vaga impresie ca trebuie sa fac mereu un efort ca sa intretin pacea in interior. Intr-un moment de neliniste, de regasire de sine si de recunoastere a lucrurilor bune pentru mine, am avut norocul sa ajung in locul in care am cunoscut minunea, am privit cu ochi limpezi pamantul si cunoscut viata cea buna. Nu e multumire mai mare ca atunci cand te trezesti in liniste, cand tu treci prin viata si nu ea prin tine, cand devii cel mai simplu om de pe pamant si nimeni nu iti reproseaza ca ai facut ceva gresit, ci te invata cum sa procedezi corect si sa traiesti corect si nu prin vorbe, ci prin fapte.

E locul in care nu te mai saturi de bucurie, iar cand vine timpul de plecare te cuprinde o teama de neinteles sau poate esti atat de lucid in acel moment ca te intrebi cum te vei descurca cand te vei intoarce in zgomot  si cum vei mai continua sa traiesti acolo, in lumea mare.

Si tot acolo am aflat ca trebuie sa crezi ca sa iti iasa bine, trebuie sa crezi in ceea ce faci si trebuie sa crezi ca nu esti niciodata singur, nici in cele mai triste si pustii zile. Ultima imagine o sa va spuna despre ce loc este vorba. Si mereu spun ca orice si oricum ar fi, nu renunta niciodata. Niciodata.

rasarit de iarna in gara Pitra Neamt

lumina de iarna la munte

soare si peisaj de iarna

impartire

singur

oameni pe munte

manastirea din munti

schitul frumos

Written by claudiasofron

februarie 5, 2013 at 8:38 pm

Publicat în Fotografie, Things i love, Travel

Tagged with , , , ,

Iarna la tara

with 4 comments

Un sat de rusi-lipoveni din Dobrogea care se pregateste de Sarbatoarea Craciunului pe vechi, un rasarit de iarna superb in ziua de Craciun, strazi, camp, ninsoare de poveste si caldura in familie. Asa incepe mica vacanta de iarna la tara. Desi prima zapada aproape se topise si cerul nu dadea semne ca ar vrea sa ne bucure cu noi fulgi de zapada, eu tot nu imi pierdeam speranta ca poate va ninge macar un pic in ziua de Craciun. Si a nins! 🙂

Merg rar acasa si de fiecare data cand ajung acolo caut sa ma bucur de fiecare ceas petrecut in acel pustiu plin de liniste si caldura. La 10km distanta sunt Muntii Macinului pe care nu i-am colindat inca, dar imi promit ca o voi face anul acesta. De Dunarea care e la 1km departare de sat am amintit si aici, iar de campurile din jur v-am vorbit si in alte dati. Vara este perioada din an in care satul este foarte animat si asta pentru ca cei plecati peste hotare revin in tara. Iarna pare parasit iar oamenii se vad mai rar la chip si asta mai ales pentru ca atunci e populat in majoritate de batrani, care isi petrec timpul in casa.

Dar acolo mai sunt acei oameni dragi pe care ii revezi dupa atata distanta de timp si cu care nu te mai saturi sa povestesti despre orice, sunt locurile pe care musai trebuie sa le vezi din nou (in anotimpuri diferite) si sa iti aduci aminte de ce a fost sau pur si simplu sa traiesti prezentul din ele si mai sunt  imaginile care se aseaza discret pe retina ochilor tai ca nu cumva sa uiti…

dimineata la tara

cerul si pamantul

strada mea de acasa, Carcaliu

cer de iarna la tara

camp deschis la tara

muntii Macinului

camp de iarna

drumul spre dunare

Written by claudiasofron

ianuarie 14, 2013 at 8:53 am

Cetatea Alba Iulia: cea mai frumoasa cetate din Romania (I)

with 11 comments

Alba Iulia este un oras mult mai linistit decat ma asteptam sa fie. Speram sa gasesc liniste acolo, dar parca am dat de prea multa tacere.

Aparent, orasul nu pare a avea nimic special, ci este doar un oras de provincie. Traiesti cu aceasta impresie foarte putin timp, caci imediat dupa descoperi un loc superb, care ascunde multa istorie si civilizatie –  Cetatea Alba Iulia. Cu ziduri inalte si bine cladite, Cetatea se desfasoara pe o suprafata destul de mare si impresioneaza prin arhitectura si aerul medieval pe care stie cum sa il pastreze. In ultimii ani, cetatea a fost renovata sau refacuta total dar inca se mai lucreaza in unele parti. Nu stiu cum era inainte, insa ce am vazut acum m-a facut sa vreau sa revin acolo si pe timp de vara, cand e verde, cald si atmosfera mai animata. Atunci, sper sa am ocazia sa vad si ceremonia de shimbare a garzii, de care se vorbeste ca ar fi fastuoasa.

Chiar daca afara era foarte frig, nu am putut rezista tentatiei de a vizita cetatea in fiecare zi. Mereu decopeream un unghi nou din care sa privesc sau sa fotografiez tot ce e in exterior si in interior. Tot in cetate sunt si statui de marime naturala care dau farmec locului. Eu am surprins un barbat si o femeie care se pregatesc de dans chiar in mijlocul pietei si care atrag atentia turistilor care se plimba prin cetate.

Nu vreau sa tin o lectie de istorie aici, ci vreau sa va arat prin imagini frumusetea locului si sa va starnesc curiozitatea. Poate o sa va doriti sa ajungeti acolo, sa o admirati cu privirea si cu sufletul.

intrarea in cetate

cetate_pod

intratea in cetate in spatele meu

cavalerul din cetate

podul de legatura

o parte din peisaj

directie

colt de cladire

caldire in cetate

o strada din cetate

Catedrala Sf. Mihail_Cetatea Alba Iulia

dans_Cetatea Alba Iulia

statuie si dans_Alba Iulia

piata cu statui_Alba Iulia

herghelie_Cetatea Alba Iulia

As fi vrut sa fie mai multa zapada in Alba Iulia, cred ca fotografiile ar fi iesit mult mai faine.

In curand, o sa vina si partea a II-a a povestii.

Written by claudiasofron

ianuarie 4, 2013 at 1:10 pm

Dulce noiembrie

with 2 comments

Era o zi de duminica cu soare, insa racoroasa. Era o duminica de noiembrie plina de culoare, prieteni, zambete si cumva emotie. Acelasi parc, doar o alta stare de spirit si o alta luna de toamna. Ganduri, multe ganduri si interpretari si pareri. Idei neimpartasite, ca sa nu fie trase concluzii nepotrivite. Dar, in toate acestea inca se mai pastrau picaturi de liniste.

Un peisaj simplu, un cadru natural si o intalnire cu pisica neagra.

Written by claudiasofron

noiembrie 15, 2012 at 10:12 am

Cand o zi de octombrie iti reinvie simturile

leave a comment »

Cand o zi de octombrie iti trezeste simturile asa cum de mult nu ti s-a mai intamplat, zici ca toamna este cel mai frumos anotimp, unul care aduna un amalgam de sentimente in tine. Viata, melancolie, dor de duca, liniste si nelinisti, culoare si speranta. Dimineata aceea, in care te trezesti inconjurat de liniste si natura, e parca pentru a te face sa te gandesti la cine esti tu cu adevarat si la drumul pe care trebuie sa il urmezi.

Nu intotdeauna avem nevoie de oameni ca sa descoperim cum suntem, ci mai degraba de un pic de singuratate ca sa ne putem cunoaste. Apoi te mai ajuta si momentele sau locurile in care esti. Acea zi de octombrie a fost la tara, la Dunare si apoi cu un om drag mie.

Si ca sa adaug un plus de magie, am zis sa aduc in poveste si culorile toamnei pe care iti este imposibil sa le ignori pe frunze sau copaci sau buruieni atunci cand cobori in gradina sa inspiri aerul racoros al unui inceput de zi senin.

Da da, si din nou cafeaua aceea aromata bauta intr-un decor tomnatic.

Nucile proaspat scoase din coaja acea maronie sunt un deliciu langa un pahar de vin nou. Iar gutuile trebuie si ele luate in seama, ca de, doar asa e complet tabloul de sezon.

In cutia cu povesti mai este loc si pentru alte exepriente frumoase. O sa va mai spun…

Written by claudiasofron

octombrie 26, 2012 at 7:26 am

Toamna incepe la tara

with 8 comments

Da, pentru ca acolo e linistea si vesnicia si pentru ca acolo am copilarit si stiu cum este. In ultima zi de vara am alergat, am zambit, m-am bucurat de un soare cald, iar in prima zi de toamna m-am trezit cu o pofta de a sorbi din mirosul strugurilor din curte, de a inspecta gradina si de a cadea intr-o dulce melancolie.

Mda…nu m-am putut abtine sa nu incep povestea in imagini cu ultimul pepene gasit in gradina. Poate nu arata exceptional, dar gustul lui a fost foarte aromat!

Mirosul de struguri se simte puternic prin curte si gradina si parca te striga sa il incerci. Negri, scaldati in soare si cuminti asteapta sa ii culegi si sa le faci loc pe masa.

Dimineata se continua cu o cafea tare bauta pe terasa cu mama, tata, prietenul si surorile, intr-o atmosfera cat se poate de prietenoasa, dar si racoroasa. Ce sa-i facem, ne place prea mult sa depanam amintiri si trebuie sa rezistam…

Tot in gradina am gasit si busuioc proaspat. Nici nu va puteti inchipui cat de parfumat era si asta pentru ca scrie pe el 100% bio! 🙂

Prin curte, am gasit si flori. Nu miros deloc, dar sunt bune pentru decor. 🙂

Undeva, intr-un colt al strazii este casa cea mare si alba, cu o curte imensa si o gradina asemenea. E mult verde si umbra si cand toata lumea e in curte, e si multa vorbareala.

In gradina din spatele casei e o alta oaza de verdeata, apoi lumina si soare.

Dovlecii au cresut si sunt tocmai buni pentru o placinta delicioasa.

Acolo, in departare, unde se vad copacii desi si inalti, e Dunarea…

Written by claudiasofron

septembrie 21, 2012 at 8:11 am

%d blogeri au apreciat asta: