Carti postale din Modica si Ragusa

Nu stiu pentru altii cum e, dar pentru mine a calatori este o arta. Este aproape singurul lucru pentru care merita sa investesti salariul pe o luna sau orice bonus venit pe neasteptate. Fiecare calatorie te imbogateste sufleteste. Sa descoperi lumea este minunat! Suntem atat de mici in fata imensitatii acestui Pamant incat o viata intreaga nu ar fi de ajuns pentru a vedea tot frumosul.

Ultimele imagini pe care le mai aveam in arhiva si vroiam sa le vedeti sunt cele adunate in Modica si Ragusa, doua orasele din sudul Siciliei, partimoniu UNESCO, care m-au cucerit iremediabil. Pentru linistea care le stapaneste, pentru stradutele inguste si cu aer baroc, pentru cladirile vechi si peisajele cu care ii incanta pe vizitatori.

Bisericile sunt adevarate monumente, grandioase si impunatoare dau farmec locului.

As fi vrut sa fotografiez fiecare usa care imi starnea atentia. Casele sicilienilor, cel putin a celor care traiesc in aceste orasele, sunt mici insa usile de la intrare sunt speciale. Unele mai vechi, altele mai noi dar cu flori in fata si cun aer pitoresc extrem de atragator. Si multe pisici pe strazi! De altfel prietenoase.

Amfiteatrul grecesc din Taormina si peisajul din jurul lui

Taormina, acest orasel mic construit pe o colina undeva in estul Siciliei, este o comoara, iar toata privelistea din jurului lui este un paradis, la propriu. Inainte sa ma pornesc spre destinatie, imi facusem o lista cu ce pot vizita acolo insa timpul nu mi-a permis sa vad prea multe intrucat am plecat cam tarziu din Pozzalo si trebuia sa ne si intoarcem inainte sa se intunece prea tare. Nu e de gluma cu soferii italieni care nu prea respecta regulile de circulatie, multi dintre ei fiind prea batrani si neatenti, dar si pentru ca drumurile din Sicilia nu sunt dintre cele mai bune – o bila neagra pentru ei.

Din aproape cele 10 obiective de vazut, am ajuns sa vedem doar 2 din ele si anume Amfiteatrul grecesc si Isola Bella, dar am bifat si o plimbare cu masina printre stradutele inguste ale orasului in cautarea unui loc decent de parcare. Pentru ca nu am gasit unul cum trebuie caci peste tot era pus semnul de „ridicare masina” ne-am dat batuti si am plecat suparati 😀 Asta nu inseamna ca daca se mai iveste ocazia sa ajungem acolo o sa ridicam din umeri a nepasare, ci o sa profitam de oportunitate si o sa luam la pas fiecare straduta.

Peisajul vazut din amfiteatru este unul impresionant. In sus se arata dealurile verzi si oraselul cel pitoresc, iar jos se intinde marea. Partea aceasta a insulei are un farmec aparte. Daca in interior sunt orase vechi pastrate foarte bine si cu o arhitectura baroca, aici orasele construite la inaltime si cu vedere direct spre mare sunt combinatia ideala pentru a atrage orice pasionat de calatorii si aventura.

Inainte sa continui plimbarea din jurul Torminei, ma simteam datoare sa va spun cum e si vremea in luna ianuarie in Sicilia, ca sa stiti cum sa va planificati vacanta pe insula in functie de diferite perioade ale anului. Ei bine, este destul de schimbatoare, cel putin asa am prins-o eu. Cand era soare, cand se adunau nori, cand incepea ploaia si iar se insenina. Temperatura variaza intre 6 pana 16 grade, dar pentru cei care nu iubesc asa mult caldura e tocmai potrivit. Eu as fi vrut sa fie un pic mai cald ca sa ma pot plimba in voie si sa nu fiu asa sensibila la vant si norii reci 🙂 Probabil ca mai ar fi luna perfecta pentru a strabate coasta siciliana.

Si aici, ca si in restul oraselelor magazinele sunt inchise, restaurantele la fel, doar cafenelele sunt deschise de dimineata pana seara tarziu. Multe dintre case sunt de inchiriat sau de vanzare. Nu stiu cum o fi vara aici, dar ma gandesc ca atunci e sezonul si probabil ca orasul este mai viu. De ajuns aici e relativ simplu, mai ales daca vii din Catania, un gps la bordul masinii rezolva totul. In privinta preturilor nu pot sa ma exprim pt ca nu am cumparat decat un magnet de frigider de aici, dar am auzit ca e destul de scumpicel. In Pozzalo, spre exmplu, poti sa bei o cafea buna la 1 euro, iar un cappucino la 1,20.

Cei 170km pana aici au meritat din plin, in special pentru privelisti, oaza de liniste din jur, cerul sicilian de ianuarie, casele construite pe coline ce dau un peisaj pitoresc, marea privita de sus si escapada in sine din Bucurestiul cel gri si apasator.

Cetatea Alba Iulia: cea mai frumoasa cetate din Romania (II)

Asa cum am promis, iata ca vine si partea a II-a a povestii despre Cetatea Alba Iulia. Si de data aceasta voi continua sa va spun in imagini ce minunatie am vazut in timpul vizitei mele la Alba Iulia…

Incep cu detalii despre Catedrala Arhiepiscopala din cetatea Alba Iulia, cunoscuta si sub numele de Catedrala Reintregirii – un alt monument istoric care merita toata atentia, dar este si un loc de care ma desparteam cu greu in zilele in care vizitam cetatea. Stateam minute in sir acolo sa admir arhitectura, dar si sa imi linistesc mintea si sufletul. Tacerea din jur te cucerea si te facea sa te gandesti la ce conteaza cu adevarat pentru tine.

Biserica are o curte mare, este inalta si inconjurata de pavilioane legate intre ele prin galerii de acces, sustinute de coloane si arcade, intre ultimele pavilioane ridicandu-se clopotnita sau turnul spectaculos (cum l-am numit eu). In curtea acestei catedrale a avut si loc ceremonia de incoronare a Regelui Ferdinand si a Reginei Maria, iar acest fapt da si mai mult farmec acestui spatiu. Am incercat sa o surprind din mai multe unghiuri si sper ca am reusit sa arat ce e mai frumos. Insa, trebuie sa o vedeti cu ochii vostri ca sa va convingeti de cele pe care le zic.

Ce mi-a mai placut enorm de mult este Universitatea 1 decembrie 1918, o cladire semeata si cu o pozitie strategica in cetate, pe care nu o poti trece nicicum cu vederea. Am mai adaugat si doua fotografii cu Catedrala Catolica Sf. Mihail (care, din nou, m-a impresionat) si alte cateva care ilustreaza traseul de sud din cetate, plus o caleasca pe post de decor gasita pe traseu.

Musai vroiam sa va spun si de oamenii pe care i-am intalnit in oras si cetate. Mai toti au darul de a fi ambili si prietenosi cu cei care le viziteaza orasul si iti raspund la intrebari cu mare placere. Intra usor in vorba cu tine pentru ca stiu cum sa te cucereasca si sa te faca sa te simti bine in preajma lor. Gata, aici inchei povestea mea despre cetate cu speranta ca, asa cum am mai spus, sa revin si vara acolo.

Va plac fotografiile? 🙂