Posts Tagged ‘Carcaliu’
La cules de maci la apus. Acasa.
Pot sa zic ca am avut un camp intreg cu maci doar pentru mine? 🙂
Probabil ca au trecut vreo 12 ani de la ultima sesiune de cules de maci la tara. Imi aduc aminte ca am strans atunci un brat intreg de maci si alte flori de camp si am repetat isprava si acum, in ultima vizita acasa, la Carcaliu. A fost minunat! Am prins un apus cum numai la tara se vede si se simte, dar si o lumina excelenta pentru fotografii.
Armonie galbena
Le-am cules in octombrie, din gradina mea, dar imaginile cu ele…abia acum am reusit sa le scot din sertar. O armonie de galben, verde si maroniu, de culori de toamna perfecte.
Peisaje tomnatice la Dunare
Natura in toata splendoarea ei! O toamna plina de culoare, emotie si liniste pe malul Dunarii din Carcaliu.
Despre bujori, maci si flori de camp sau cum e acasa
Fara prea multe cuvinte caci in imagini e toata bucuria.
Bucatica de fericire
Va marturisesc ca nu mi-au stat locului gandul si inima pana nu s-a invrednicit mana mea a scrie ceea ce ele dictau. Asa s-a nascut aceasta bucatica de fericire care s-a trait din toate incheieturile acasa, la Carcaliu.
Miros de liliac in toata curtea, soare si nori pufosi cum rar am mai vazut, muuult verde crud, pomi infloriti, petale de flori de pomi infloriti pe pamant si ninsoare de petale albe si rozalii la bataia cea mai usoara a vantului, Dunarea, familia si oamenii dragi. Nu am putut cere mai mult atunci, le aveam pe toate as spune. In afara de tata…
PS. Pozele sunt facute cu HTC One Max. Aparatul foto a stat deoparte de data asta.
Un alb de poveste acasa, la tara
Sa te trezesti in mijlocul unui peisaj de iarna, e ca si cum ai trai intr-o poveste. Si cum mai toate povestile sunt frumoase, e de la sine inteles cata bucurie trebuie sa incapa in inima unui om nascut la tara.
Cum se vede apusul pe Dunare, in Carcaliu
E o iarna fara zapada la tara. O iarna care s-a imprietenit cu primavara, iar ninsoarea se lasa inca asteptata. Atmosfera calma face ca pana si Dunarea sa fie linistita, fara sa fie deranjata de vreun val nedorit. Au fost si multe zile cu ceata, nu ca acum nu ar mai reveni ele, dar parca e mai bine.
Soarele s-a aratat de cateva ori la apus. Cel mai frumos asfintit se vede din locul cel mai drag satenilor – la Dunare. Daca se intampla sa nu fie nicio adiere a vantului, apa e cat se poate de clara. Copacii de pe celalalt mal si cerul colorat se oglindeau perfect in apa. Cu adevarat natura poate fi uneori foarte surprinzatoare.
Toamna din gradina
Cand evadezi intr-un weekend la tara si te regasesti in gradina de toamna, plina de bunatati de sezon, simti ca altceva nu iti mai trebuie si parca vrei ca gutuiul din capatul gradinii sa aiba gutui peste limita si nucul sa fie peste masura plin de nuci. Cu cat e totul mai bogat, cu atat vrei sa petreci cat mai mult timp in gradina din spatele casei.
Am cules nu doar gutui sau nuci sau struguri, ci si imagini, asa cum imi sta mie in fire. Toamna asta ma face sa fiu cand melancolica, cand plina de energie, dar si asa o iubesc si iubesc ceea ce ofera ea.
Dependenta de natura
E, de fapt, dependenta de viata, de frumos si de liniste. E despre dorul de acasa si de locurile dragi mie, de plimbarile pe malul Dunarii sau prin padurea din apropiere.
Fotografie, viata si frumos 