Bucatica de fericire

Va marturisesc ca nu mi-au stat locului gandul si inima pana nu s-a invrednicit mana mea a scrie ceea ce ele dictau. Asa s-a nascut aceasta bucatica de fericire care s-a trait din toate incheieturile acasa, la Carcaliu.

Miros de liliac in toata curtea, soare si nori pufosi cum rar am mai vazut, muuult verde crud, pomi infloriti, petale de flori de pomi infloriti pe pamant si ninsoare de petale albe si rozalii la bataia cea mai usoara a vantului, Dunarea, familia si oamenii dragi. Nu am putut cere mai mult atunci, le aveam pe toate as spune. In afara de tata…

PS. Pozele sunt facute cu HTC One Max. Aparatul foto a stat deoparte de data asta.

Peisajele unei zile de primavara la tara

Zilele de primavara sunt aparte daca se traiesc la tara. Cand ajungi acasa pentru 1 zi ai vrea sa aduni cat mai multe momente frumoase care sa se transforme in sentimentul ca ai petrecut chiar cateva zile acolo. In aceasta singura zi cat am stat acolo, am avut parte din plin de imagini primavaratice, de intalniri cu prietenii, de povesti la o cafea buna tare bauta pe terasa plina cu flori, zambete cat cuprinde, o plimbare cu barca pe Dunare si multe alte momente stropite cu bucurie. Acel acasa este Carcaliu, de care voi vorbi ori de cate ori voi avea ocazia.

Cand nori, cand soare, cand vant…dar un cer superb! Admirati-l, va rog! 🙂

Septembrie in munti

Toamna e despre culori, tacere, ascultare si iertare. Toamna e despre cer, nori, multi stropi de ploaie si viata. Mai este despre ganduri care nu se aud de ceilalti, ci doar de tine. E ca un vant usor care inchide o usa veche si deschide o alta noua.

Greierii se aud mai bine la firul ierbii iar mintea se umple cu sunete calde. Lumina buna se gaseste in sufletul meu si in interiorul tau. Sa calatoresc departe e mai aproape decat orice vis.

Cer de toamna la manastire

Cel mai frumos cer de toamna l-am vazut la munte, departe de nebunia orasului si aproape de mult verde. Cea mai buna lumina e acolo unde domneste soarele prietenos. Cei mai inalti copaci sunt in padurile necercetate inca, iar cea mai mare libertate o gasesti cand esti tu insuti si regasesti lumea inceputurilor.

Iubesc acel albastru care se lasa ascuns, pe alocuri, de nori tomnatici. Intre timp, am invatat sa nu mai caut ceva ce nu exista, ci sa ma bucur de ceea ce stiu ca este.