Amfiteatrul grecesc din Taormina si peisajul din jurul lui

Taormina, acest orasel mic construit pe o colina undeva in estul Siciliei, este o comoara, iar toata privelistea din jurului lui este un paradis, la propriu. Inainte sa ma pornesc spre destinatie, imi facusem o lista cu ce pot vizita acolo insa timpul nu mi-a permis sa vad prea multe intrucat am plecat cam tarziu din Pozzalo si trebuia sa ne si intoarcem inainte sa se intunece prea tare. Nu e de gluma cu soferii italieni care nu prea respecta regulile de circulatie, multi dintre ei fiind prea batrani si neatenti, dar si pentru ca drumurile din Sicilia nu sunt dintre cele mai bune – o bila neagra pentru ei.

Din aproape cele 10 obiective de vazut, am ajuns sa vedem doar 2 din ele si anume Amfiteatrul grecesc si Isola Bella, dar am bifat si o plimbare cu masina printre stradutele inguste ale orasului in cautarea unui loc decent de parcare. Pentru ca nu am gasit unul cum trebuie caci peste tot era pus semnul de „ridicare masina” ne-am dat batuti si am plecat suparati 😀 Asta nu inseamna ca daca se mai iveste ocazia sa ajungem acolo o sa ridicam din umeri a nepasare, ci o sa profitam de oportunitate si o sa luam la pas fiecare straduta.

Peisajul vazut din amfiteatru este unul impresionant. In sus se arata dealurile verzi si oraselul cel pitoresc, iar jos se intinde marea. Partea aceasta a insulei are un farmec aparte. Daca in interior sunt orase vechi pastrate foarte bine si cu o arhitectura baroca, aici orasele construite la inaltime si cu vedere direct spre mare sunt combinatia ideala pentru a atrage orice pasionat de calatorii si aventura.

Inainte sa continui plimbarea din jurul Torminei, ma simteam datoare sa va spun cum e si vremea in luna ianuarie in Sicilia, ca sa stiti cum sa va planificati vacanta pe insula in functie de diferite perioade ale anului. Ei bine, este destul de schimbatoare, cel putin asa am prins-o eu. Cand era soare, cand se adunau nori, cand incepea ploaia si iar se insenina. Temperatura variaza intre 6 pana 16 grade, dar pentru cei care nu iubesc asa mult caldura e tocmai potrivit. Eu as fi vrut sa fie un pic mai cald ca sa ma pot plimba in voie si sa nu fiu asa sensibila la vant si norii reci 🙂 Probabil ca mai ar fi luna perfecta pentru a strabate coasta siciliana.

Si aici, ca si in restul oraselelor magazinele sunt inchise, restaurantele la fel, doar cafenelele sunt deschise de dimineata pana seara tarziu. Multe dintre case sunt de inchiriat sau de vanzare. Nu stiu cum o fi vara aici, dar ma gandesc ca atunci e sezonul si probabil ca orasul este mai viu. De ajuns aici e relativ simplu, mai ales daca vii din Catania, un gps la bordul masinii rezolva totul. In privinta preturilor nu pot sa ma exprim pt ca nu am cumparat decat un magnet de frigider de aici, dar am auzit ca e destul de scumpicel. In Pozzalo, spre exmplu, poti sa bei o cafea buna la 1 euro, iar un cappucino la 1,20.

Cei 170km pana aici au meritat din plin, in special pentru privelisti, oaza de liniste din jur, cerul sicilian de ianuarie, casele construite pe coline ce dau un peisaj pitoresc, marea privita de sus si escapada in sine din Bucurestiul cel gri si apasator.

Ianuarie in sudul Siciliei, in Pozzalo

In Sicilia e foarte usor de ajuns. Avionul este cea mai simpla solutie, iar daca iti iei biletul cu cateva saptamani inainte de plecare sigur te costa mai ieftin. Destinatia mea finala a fost Pozzalo si zbor direct spre Catania. De aici am luat masina si am ajuns in micul orasel de langa mare. Nu m-a primit soarele asa cum m-as fi asteptat avand in vedere ca sunt in cel mai sudic punct al insulei, ci o ploaie in toata regula si aprox 10 grade. In zilele ce au urmat a fost o vreme destul de schimbatoare, insa acceptabila.

E destul de multa liniste aici, in Pozzalo, in aceasta perioada. Strazile sunt cam pustii si doar prin centru mai vezi cativa oameni. Isi fac cumparaturile dimineata, mai stau la povesti putin si apoi dispar. La pranz e cel mai calm, magazinele sunt inchise, sicilienii se odihnesc si numai cafenelele raman deschise toata ziua. Cum nu e un oras atat de mare oamenii se cunosc intre ei, iar atat batranii cat si cei mai tineri se aduna in grupuri la colt de strada si discuta ce e de interes la momentul respectiv. Cum s-ar zice, se aduna la sfat 🙂

Eu, ca o curioasa ce sunt, obisnuiesc sa ma plimb cu aparatul dupa mine si sa surprind ce imi atrage privirea. Bineinteles ca intru in atentia celor din jur tocmai datorita uneltei care imi tine companie 🙂 Un om al locului nu umbla cu camera dupa el. Astfel, imediat sunt recunoscuta ca turist, desi imi place mai mult sa observ oamenii si nu neaparat locurile.

M-au suprins oamenii de aici cu faptul ca sunt foarte activi. Nu doar dimineata, ci chiar si la pranz si seara ii vezi alergand pe malul marii sau pe faleza sau mergand pe bicicleta. Cei care prefera miscarea pe doua roti poarta de regula costum de ciclism profesional. Poate se pregatesc deja pentru turul Italiei, cine stie!?

Fata de italienii de pe continent, cei de pe insula sunt mult mai prietenosi, amabili si au mai multa rabdare. Se indeletnicesc cu agricultura (am vazut hectare intregi se sere unde cresc legume), pomicultura (au livezi de portocali, lamai si manadarine), cu cresterea animalelor si produc diferite produse specific siciliene (branza, cascaval).

Sunt putine lucruri pe care le poti face in Pozzalo. Printre ele este plimbarea pe malul marii, in fiecare zi :), apoi sa iti bei cafeaua la o caffetteria, sa faci ceva cumparaturi pentru acasa si…cam atata. Cel putin, eu pe astea le-am descoperit. A, si la cafea stai mai mult daca ai luat americano, daca este espresso atunci sunt 2 inghitituri si ai terminat-o. Se serveste direct la bar si multi prefera varianta scurta si rapida.

Mai am povesti si imagini din sudul Siciliei, mai ales din Modica si Ragusa, doua orase vechi pe care le-am vizitat zilele trecute.

Before and after – greek cuisine

Nu stiu daca v-am spus sau nu, dar grecii sunt oameni ospitalieri si primitori, mai ales cei care locuiesc pe insule. Nu ne-a fost greu sa ne imprietenim cu cei de la cafeneau unde luam micul dejun, cu chelnerii de la tavernele pe unde luam pranzul sau cina, dar si cu proprietara vilei unde am stat in Agios Prokopios, Naxos. Si cand cei din jur sunt asa draguti, parca si vacanta petrecuta pe insula pare mai plina de savoare, culoare si voie buna…

Minunata bucatarie greceasca

Am gustat multe bunatati din bucataria greceasca, dar ce am savurat vara asta…se poate povesti in putine cuvinte, dar in multe imagini. O saptamana intrega si plina traita pe insula. Ce arome, ce privelisti si ce mare albastra!

Dimineti linistite si calduroase, mic dejun luat la o cafenea prietenoasa, cu oameni amabili si placuti, plimbari pe insula si pe stradutele inguste ale orasului vechi, pranz gustos, cina delicioasa. Aproape ca ne venea sa luam la rand toate tavernele de la malul marii, asa dorinta mare aveam sa ne rasfatam, dar cand am ajuns la Mezze2, a fost dragoste la prima vedere…bucate cum numai grecii stiu sa prepare! Va invit la o scurta „degustare”, cu promisiunea ca o sa revin cu un post „before and after”.

La miscare inainte! Incepe Cea mai mare ora de sport

O tura, doua ture de parc… sau muzica, dans si miscare cat cuprinde? 🙂

De data asta aleg varianta numarul 2 pentru ca azi si maine are sa se intample Cea mai mare ora de sport si nu oriunde, ci la mare. Mi-am facut bagajele si m-am mutat pentru cateva zile acolo unde se simte briza marii si soarele e mai prietenos. Deja ma stiti fire sportiva si promotoare a unui stil de viata sanatos, asa ca nu mare va este uimirea de o asa veste! 😀

Antrenamentul l-am facut in Bucuresti, Parcul Herastrau, pe 6 iulie si am zis ca trebuie sa continuam sa facem miscare si la mare, la Miscarea face bine, campanie intiata de Romtelecom si Dolce Sport, sub atenta coordonare a sportivilor de la smartatletic si getfit.ro. 😀 Toata actiunea se intampla in Mamaia, Piateta Perla, pe 26 si 27 iulie. Asadar, daca sunteti in zona, va asteptam la o sesiune de sport in aer liber,

Si pentru ca ne aflam deja la a III-a editie, trebuie sa sarbatorim cum se cuvine cei 3 ani de miscare. Asa ca…am lansat si un concurs fain pentru toti detinatorii de bloguri. E vorba de Miscarea 2.0 face bine, de 3 premii care nu o sa va tina locului dupa ce le castigati si de multa creativitate.

Cu cat mai motivational materialul, cu atat mai multe felicitari o sa primiti!

Gata cu vorbaria, fuga la scris! 😀

Pescarusi in larg

Ai impresia ca se cunosc deja cu toti calatorii care se aventureaza cu vaporul pe mare pentru ca se strang in spatele acestuia si asteapta  momentul potrivit ca sa iti fure din mana biscuitele pregatit pentru ei. Sunt liberi si bucurosi sa imparta cu tine o parte  din libertatea lor.

Sounion, o poveste cu mult albastru

Oh, ador acest albastru aproape perfect! 🙂 Scriind acest post parca retraiesc fiecare moment din vacanta. Abia dupa ce te reintorci la cotidian iti dai seama de frumusetea locului in care ai fost. Acolo poti sa privesti, sa te minunezi si sa incerci sa inregistrezi mintal fiecare imagine care te ”cucereste”. Aici doar iti aduci aminte de ce ai vazut si ai simtit.

La  Sounio, marea e superba si foarte albastra. Chiar daca e la o distanta de 70 km de Atena, e o destinatie pe care nu trebuie sa o ratezi daca te aventurezi prin Grecia continentala. Imaginea este una spectaculoasa si locul are ceva magic (sau cel putin asa l-am perceput eu) care nu te lasa sa il parasesti asa repede. Drumul pana la destinatie este si el fermecator. Soseaua este serpuita si inalta, in partea stanga sunt muntii, iar in dreapta e marea. La un moment dat ai impresia ca daca autocarul face o micare gresita, te poti trezi in mare. 😛 Glumesc! Oricum, fiind o fire aventurosa, ma las impresionata de orice implica risc. 🙂

Eu va doresc sa ajungeti acolo si sa traiti tot ce este frumos!

Cum m-am indragostit de Bulgaria

In primul rand declar ca sunt un om care are o sticla plina cu prejudecati si am credinte peste care imi este greu sa trec. Abia dupa ce traiesc o experienta care sa arate contrariul imi schimb si eu modul ‘primitiv’ de a vedea unele lucruri. Asa mi s-a intamplat si cu vecina noastra tara Bulgaria despre care aveam o imagine nu tocmai optimista si pe care obisnuiam sa o scot de pe lista mea cu locuri de vazut intr-o viata de om pe Pamant. 🙂 Acolo m-am indragostit de campurile imense si colorate, de dealurile libere si necunoscute noua, de cerul cand albastru si prietenos, cand acoperit de nori si nastrusnic, de povestile auzite, de oamenii calzi care au o liniste buna in ei si asta in ciuda faptului ca traiul in satucul in care am fost nu este tocmai usor, de marea si gradina de la Balchik, de verdele crud de pretutindeni.

Pana sa ajung sa vad locuri si sa cunosc oameni, am facut o pasiune in a admira macii pe care ii intalneam in drum…sunt foarte multi maci pe marginea drumului, pe camp si in lanurile de grau si parca imi stau in fata ochilor si acum. Sa stiti ca lucrurile mici si frumoase de care ma bucur in exces se datoreaza firii mele copilaroase de care nu ma ascund nici in ruptul capului. 🙂

Eu sunt o mare iubitoare a momentelor. Eu traiesc momente. Asa a fost si calatoria mea prin Bulgaria. Cele mai bune momente se intampla pe neasteptate, cand nu planifici nimic. De altfel, de la o vreme am renuntat sa ma gandesc la ce are sa fie mai tarziu si asta pentru a trai ce este in prezent. Am lasat timpul in urma si m-am aruncat in poveste…

Drumul spre Balchik a fost lin si cu privelisti incantatoare, apoi a urmat marea turcoaz si muntii din jur. Uneori simteam ca m-am intors in timp, mai ales cand am vizitat Gradina Reginei Maria, alteori ma gaseam intr-un cadru prea modern. Locul asta e un amestec intre cald si rece, intre salbatic si domestic. Intr-un colt gaseam multa liniste, in altul agitatie. Nu am stat prea mult in zona, dar a fost suficient cat sa imi doresc sa revin acolo pentru o perioada mai lunga.

Si ce mi-a mai placut in Bulgaria, priviti aici:

Ciresele astea au fost culese dintr-un ciresc batran care m-a lasat sa imi aduc aminte de anii neastamparati ai copilariei in care dadeam tarcoale ciresului din gradina vecinei. 🙂 Farfuria s-a golit imediat si acum a ramas doar amintirea!

Semne ale primaverii in Atena

Pe cand la noi in tara erau -5 grade, in Atena soarele ne bucura cu cele 20 de grade cu plus! Acolo, iarna e o imbinare intre primavara si vara. Aerul e foarte placut, oamenii sunt mai veseli si ce ma incanta cel mai mult…mareaaaaa! 🙂